Tehnologia pietelor monetare
Revolutia de inalta tehnologie a vremurilor moderne a schimbat natura banilor si modul de schimbare a lor atat pe plan intern cat si international.
Cand ne referim la bani, probabil ca cei mai multi dintre noi ne gandim la monede si bancnote. Intr-adevar: la inceput banii au fost obiecte fizice cu valoare conventionala. Adesea aceasta valoare deriva din continutul sau de metal pretios. Dar unele societati au folosit alte materiale, precum scoici marine sau pietre mari. Important era ca ele sa fie in cantitate limitata.
Tehnologia banilor
Crearea banilor noi intr-o societate a fost de obicei administrata de conducatorii ei. De exemplu stanta lor oficiale pe o bucata de aur, argint sau bronz certifica continutul sau si o transforma in moneda. Guvernele puteau sa produca monede care au fost devalorizate cu alte metae; dar daca totusi toata lumea era de acord asupra valorii monedei, acest lucru nu conta. Numai in comertul dintre tari trebuia sa se foloseasca metale pretioase, sau monedele cu valoare reala.
Insa pe masura ce comertul dintre societati a inceput sa se dezvolte, a fost nevoie de un tip mai convenabil de bani. In evul mediu pentru a se evita folosireaaurului sau a monedelor, care erau grele si puteau fi furate, negustorii au inceput sa foloseasca pentru plati "banconte de schimb" detaliindu-si tranzactiile. Cei care inregistrau aceste datorii si surplusuri in centre comerciale erau primii bancheri.
Ca urmare fireasca, s-au dezvoltat forme de operatiuni bancare pentru a satisface nevoile interne si straine. In secolul al XVII-lea au aparut depozitele bancare, in care aurarii ofereau custodia sigura a banilor si a obiectelor e valoare. Printre altele, ii sortau si distribuiau monedelor pentru o taxa, si astfel pentru ei merita sa plateasca dobanda pentru "imprumutul" de monede.
Banii au inceput sa isi schimbe forma. Bancnotele de schimb erau deja, efectiv o cale de a schimba bani pe o hartie; dezvoltarea cecului, in secolul al XVII-lea, a continuat acest curent. Pastrarea banilor a devenit o nota in registrul unei banci, si nu o stocare fizica. Astfel, pana nu demult, pentru a obtine bani gheata, oamenii stateau la rand pentru a schimba un cec; in timp ce, la scara globala, bucati de hartie calatoreau in jurul lumii.
Calculatoarele si telecomunicatiile au schimbat toate acestea. Banii gheata sunt luati acum de la bancomate, legate la calculatoare centrale. Cartile de credit si cardurile permit "plata cu plastic". Conturile bancare sunt inregistrate pe calculatoare si sume nelimitate de bani pot fi trasnferate instantaneu intre institutii financiare, prin legaturi de telecomunicatii. Un expert in calculatoare a esxplicat conceptul de "hiperspatiu" unei audiente sceptice ca fiind "locul in care se afla banii dumneavoastra", si acest lucru este adevarat. Majoirtatea banilor nu mai au existenta fizica.
Pietele monetare
Pietele monetare internationale exista deoarece diferitele monede oficiale trebuie schimbate intre ele. Dar este nevoie si de o piata interna pentru fiecare moneda oficiala, intre cei ce doresc sa imprumute bani si cei dispusi sa ii dea cu imprumut, rata dobanzii fiind "pretul" pe care il platesc cei imprumutati. In nici unul dintre cazuri nu exista o piata ca atare. Piata monetara interna este un set de institutii sau aranjamente care se ocupa de cumpararea sau vanzarea banilor sau activelor lichide. Ea faciliteaza operatiunile micilor comercianti de servicii financiare, precum bancile comerciale, institutiile de economii, casele de investitii si agentiile de imprumut, si pe cele ale guvernului national si local. Cei cu fonduri mari sau care au nevoie de acestea se bazeaza pe grupuri de intermediari care au rolul de brokeri sau dealeri. Pretul fondurilor fluctueaza continuu sub presiunea ofertei si cererii.
In centrul majoritatii pietelor monetare stau bancile. Bancile comerciale imprumuta piata folosind banii din depozitele clientilor si din conturile curente, si imprumuta de la ea pentru a-si echilibra contabilitatea. Teoretic bancile ar trebui intotdeauna sa fie capabile sa satisfaca cererile de bani ale depozitarilor, dar pentru a-si putea efectua afacerile aceste fonduri se afla in continua circulatie, si astfel adesea se intampla ca exista un deficit pe termen scurt sau un surplus de fonduri.
Pentru a controla intrarea si iesirea fondurilor bancilor comerciale, majoritatea tarilor folosesc o banca centrala cum ar fi Banca Angliei sau Bundesbank-ul german. Rezervele bancilor comerciale pot fi tinute ca depozite la banca centrala sau sub forma de polite emise de aceasta. Banca centrala poate sa caute sa implementeze politica monetara prin stabilirea ratei dobanzii pe care o percepe pentru imprumut, si prin cresteaerea sau scaderea imprumuturilor sale catre banci si intermediari financiari. Aceasta egaleaza eventualele dezechilibre in modelul cursului dintre conturile guvernului si conturile bancilor comerciale.
In mod similar, piata monetara internationala nu are o piata fizica, ci este o retea vasta de institutii financiare si dealeri peste tot in jurul lumii, urmarind miscarile monedelor ofiiciale una fata de cealalta.
Globalizarea
Tehnologia moderna a avut un efect profund asupra pietelor monetare interne si internationale. Acum institutiile financiare sunt legate prin telefon, telex, fax si, mai presus de orice, ecranul calculatoarelor, ce urmareste constant si instantaneu miscarile banilor si ale activelor echivalente. Comertul a devenit o operatiune globala, in care soarele nu apune niciodata.
Schimbul in mijloace financiare avea loc intr-o vreme pe un podium de schimb, folosindu-se semne ale mainilor si negocierea fata in fata. Acum la Londra numai schimbul de pronosticuri financiare are un astfel de podium. Celelalte piete utilizeaza linii telefonice.
Un comerciant tipic la biroul sau are mai multe monitoare in fata. Unele dintre acestea prezinta informatii: de exemplu, schimbarea preturilor de la un moment la altul. Se gasesc si aici anunturi facute de bancile centrale. De exemplu, Banca Angliei isi emite pronosticurile pentru pozitia pietelor monetare la inceputul fiecarei zile, si face alte declaratii la ore specifice in timpul zilei. Acestea sunt publicate de serviciile prin cablu in cateva secunde, Fiecare serviciu prin cablu apare pe o arie separata de pe ecran, astfel incat toate informatiile pot fi vizionate in acelasi timp.
Un alt tip de ecran ofera contact telefonic imediat cu anumiti comercianti din alte institutii. Ecranul e impartit in acsute, una pentru fiecare comerciant. Prin simpla atingere a casutei adecvate pe ecran se stabileste o legatura audio imediata cu persoana respectiva, printr-un microtelefon legat la calculator.
Uneori, in special in piata de schimb externa, poate sa exisste un al treilea ecran care ofera informatii nu despre situatia imediata a preturilor, ci despre cursul evenimentelor de-a lungul timpului. Multi dealeri se bazeaza pe modelele miscarii preturilor, precum mediile de miscare, care pot fi calculate prin programe de calculator si sunt in permanenta aduse la zi pe ecran.
Tehnologia moderna a revolutionat viteza de informare si de actiune in pietele monetare. Aceasta a avut alte trei consecinte. In primul rand, acum exista efectiv o singura piata globala. In al doilea rand, in aceasta piata globala, pietele monetare interne si pietele de schimb externe interactioneaza constant, evenimentele din una avand efecte imediate asupra celeilalte. In al treilea rand, dimensiunea si viteza cantitatilor schimbate face ca nici o banca centrala sa nu-si poata proteja moneda in fata unei actiuni speculative agresive.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu