Coloranti, vopsele si lacuri

Coloranti, vopsele si lacuri

 

   Pana la mijlocul anilor 1800, colorantii aveau la baza produse naturale, obtinute in principal din plante, printre care drobusorul (albastru), indigoul (albastru), roiba (rosu), sofranasii (rosu) si sofranul de India (galben). Gama de culori a crescut o data cu introducerea colorantilor sintetici - substante colorate fabricate prin procese chimice.

 

Coloranti sintetici

 

   Primul colorant sintetic a fost o substanta albastra-purpurie, obtinuta in 1856 de chimistul britanic William Perkin. El facea experimente cu anilina (un produse din gudron de carbune), in incercarea de a produce o forma sintetica a chininei. Descoperirea colorantului, numit moveina, a declansat eforturi de a sintetiza alti coloranti din produse din gudron de carbune. De atunci s-au produs mii de astfel de coloranti - saruri ale unor baze organice si de aceea numiti coloranti bazici. Colorantii bazici se fixeaza bine pe lana si alte fibre animale, dar se spala cu usurinta din fibrele vegetale precum bumbacul. Aceasta problema este depasita prin tratarea fibrelor, in prealabil cu substante chimice numite mordanti fixatori. Colorantii reactioneaza cu mordantii fixatori, formand compusi insolubili in apa.

   Colorantii acizi se combina chimic cu proteine, formand coloranti stabili cand sunt folositi la fibre animale. Colorantii directi formeaza compusi insolubili, care se leaga cu celuloza (testut vegetal), fiind adecvati fibrelor vegetale. Colorantii azoici se aplica prin tratarea fibrelor cu doua solutii separate. Cea de-a doua solutie reactioneaza cu prima, formand un compus colorat insolubil in interiorul fibrelor. Colorantii de dispersie, potriviti pentru fibre din acetat de celuloza si alte fibre sintetice, se aplica sub forma unor particule fine suspendate in apa. La incalzirea la aproximativ 80 grade celsius, particulele de colorant se fixeaza pe fibre. Colorantii de cada sunt folositi la fibre vegetale. Dupa colorare, fibrele se usuca sau se trateaza chimic pentru a face colorantul insolubil.

Vopsele si lacuri

 

   O vopsea consta din unul sau mai multi pigmenti fin pulverizati (agenti coloratori), suspendati intr-un lichid numit liant, aglomerant sau mediu. Mediul permite imprastierea sau pulverizarea pigmentilor pe o suprafata si formeaza o pelicula ce leaga particulele laolalta dupa uscarea vopselei. Pigmentii naturali includ ocrul - pamant galben, portocaliu sau rosu ce contine oxid de fier. Umbria, un pigment de pamant brun, contine oxizi de fier si mangan.